In slackware 10.2 rc.inet1.conf suporta ip aliasing, dupa cum se poate vedea in exemplul:

# Config information for eth0:1
IFNAME[1]=”eth0:1″
IPADDR[1]=”192.168.1.1″
NETMASK[1]=”255.255.255.0″
USE_DHCP[1]=”"
DHCP_HOSTNAME[1]=”"

Pentru a realiza capturi de ecran, in linux, avem mai multe posibilitati. In KDE exista aplicatia KSnapshot care realizeaza screen-shot-uri.

Un alt program cu care putem face screen-shot-uri atat in KDE cat si in Gnome, este binecunoscutul editor grafic GIMP (cea mai buna alternativa gratuita la Photoshop). Dupa cum ii spune si numele, GNU Image Manipulation Program, GIMP este un program avansat de lucru cu imagini, din care vom folosi functia de captura de ecran astfel:

• se deschide programul GIMP
• se deschide File > Aquire > Screenshot
• se selecteaza aria de capturat, de exemplu pentru a captura o singura fereastra se alege Take a screenshot of a single window
• se activeaza fereastra corespunzatoare cu un click pe bara de titlu si apoi se apasa butonul grab
• in acest moment se va deschide automat o fereastra GIMP ce contine tocmai imaginea capturata, ce poate fi editata in continuare cu GIMP sau poate fi salvata intr-un fomat grafic digital (de exemplu jpeg)
• se alege File > Save As se alege tipul de fisier JPEG image si se salveaza numefisier.jpg

Acronimul MTR provine de la Matt Traceroute. Este un instrument deosebit de util de diagnostic pentru reţelele ce calculatoare ce au la bază stiva de protocoale TCP-IP. În mod genial combină funţionalitatea utilitarelor traceroute şi ping şi este distribuit gratuit sub licenţa GNU General Public License.

Funcţionare: la pornirea MTR se verifică conectivitatea dintre maşina pe care rulează MTR şi maşina (hostul) destinaţie precizat de utilizator. După ce se determină adresa ip a fiecărui hop până la maşina destinaţie, MTR va trimite pachete de tip ICMP ECHO REQUEST către adresa fiecărui hop pentru a se determina calitatea conexiunii. Ulterior afişează statistici detaliate. Ca exemplu de utilizare, pentru a verifica calitatea unei conexiuni la internet între 2 hosturi, se poate determina traseul, RTT în fiecare hop, cât şi pachetele pierdute (packet loss) în fiecare hop de pe traseu, dacă este cazul. Interpretarea statisticilor se face contextual. De remarcat faptul că, din motive de protecţie la atacuri de tip DDoS, furnizorii de servicii internet pot filtra sau limita pachetele de tip ICMP şi/sau UDP necesare uneltelor de diagnostic mai sus amintite.

Sursele pot fi downloadate gratuit de la adresa ftp://ftp.bitwizard.nl/mtr/

MTR este disponibil in format binar pentru majoritatea distribuţiilor de linux cum ar fi Slackware, Red Hat, Fedora, Mandriva, Debian etc., de la urmatoarele adrese:

• slackware packages http://kaneda.bohater.net/slackware/packages/
• RPM packages ftp://ftp.bitwizard.nl/mtr/rpms/

Exemplu de instalare pe Slackware 10.1, 10.2:

• se downloadează pachetul mtr-0.69-i486-1kan.tgz din mirrorul Romanesc opensys.linuxpackages.net, de exemplu cu browserul lynx� http://opensys.linuxpackages.net/pub/Slackware-10.1/Console/mtr/mtr-0.69-i486-1kan.tgz
• se da comanda installpkg mtr-0.69-i486-1kan.tgz

Odată instalat, de exemplu pentru a testa calitatea conexiunii între dumneavoastră şi serverul www.yahoo.com se dă comanda mtr www.yahoo.com

“With Skype you can talk to anyone, anywhere for free. Forever.” acesta este unul din cele mai promiţătoare sloganuri lansate de Skype. Probabil că foarte mulţi ne-am obişnuit deja cu fel de fel de moduri de a comunica gratuit folosind internetul. Pe langa faptul că este gratuit, Skype merită încercat pentru:

• calitatea ireproşabilă a semnalului audio datorată atât software-ului de la skype cât şi comunicaţiei de tip p2p între clienţi
• criptare a conexiunii intre clienţi
• instalare şi configurare extrem de uşoară, merge excelent cu setările implicite, din prima, pe windows şi pe linux etc. ceea de va permite în viitorul apropiat să înlocuiască actualele instant mesengere care sunt deficitare la a oferi toate tipurile de servicii independent de platformă (este disponibil inclusiv pentru MacOs si Pocket PC)

Începând cu versiunea 2.0 mai sunt disponibile şi alte facilităţi cum ar fi:

• discuţii video de tip unu la unu
• organizare a contactelor în grupuri
• afişare a timpului local

Versiunea de windows poate fi downloadată de aici şi interfaţa este disponibilă şi în limba română. Un exemplu de distribuţie linux ce are skype preinstalat este Mepis. (vezi articolul cu distribuţii linux) . Se găsesc pachete de instalare pentru Suse, Fedora, Mandriva, Debian. Am testat Skype şi pe Slackware 10.2 şi merge impecabil. Prin urmare, dacă funcţionează pe distribuţiile majore de linux, nu văd de ce nu ar funcţiona pe orice versiune de linux, mai ales dacă veţi downloada fişierul binar.

Timpul va dovedi dacă va rămâne doar un slogan de marketing. În prezent este o realitate care merită din plin încercată.

Cu riscul pierderii unor elemente de formatare sau de conţinut de cele mai multe ori la folosirea documentelor de tip office este necesar un format de interschimb. Pentru interschimbul de documente între OpenOffice.org Writter şi MS Word, se pare că cel mai potrivit este formatul.doc deoarece este formatul nativ pentru MS Word şi în acelaşi timp este recunoscut cu uşurinţă şi în proporţie foarte mare de către OpenOffice.org. Pentru a nu fi nevoiţi de fiecare dată când folosim Writter să specificăm formatul documentului, se poate face o setare globală în OpenOffice.org ce ne va permite ca documentele de tip text să fi salvate tot timpul în format .doc.

Se urmează meniurile Tools - Options - Load Save şi la Default file format pentru Text Documnet se alege Microsoft Word 97/2000/XP după cum se poate observa în imagine. Aceste setări au fost verificate pe OpenOffice.org 2.0 şi cu folosirea elementelor grafice de bază, compatibilitatea este destul de mare.

Totodată pentru a micşora posibilitatea pierderii de date se va bifa Save AutoRecovery information every 1 Minutes. În rest se pot păstra setările implicite.